Revoluţia de sub cergă

    Vorba din popor spune că atunci când îţi doreşti ca un lucru să se întâmple trebuie să pui multă căldură în tot demersul, să arzi pentru acel fapt iar sângele să-ţi clocotească în vene de energie şi avânt, ca o ciorbă uitată pe aragaz. O asemenea înflăcărare de spirite am revăzut câteva zile în Piaţa Universităţii, unde, în zona Facultăţii de Arhitectură, câteva sute de oameni au reaprins protestele, din propriile cenuşi ale creierelor înfierbântate de reală gândire.În zăpuşeala lunii iulie, braţele protestatarilor azvârleau sudoarea sărată în ochii celor gură-cască. 

           Exact în zona viermuielii, în staţia de autobus îşi face apariţia fantomatică o băbuţă. Gura  întredeschisă lăsa câteva văpăi născute de viscerele ei încălzite, să lovească vipla dinţilor care parcă se scurgeau, în lumina unui soare care-şi pierduse şi el dinţii ascuţiţi cu care ne-a muşcat la protestele din Ianuarie. Imediat apare o altă doamnă în etate cu care bătrânica scuipătoare de flăcări intră în vorbă imediat, condiţionată de conjunctură.
– Ia uitaţi doamnă, pe căldura asta, pe soarele ăsta, ăştea strigă, stau acolo…
– Da doamnă, aşa e, nici nu ştiu cum să…
– Sunt plătiţi, doamnă. Cine stă aici toată ziua să strige, că de parcă vine cineva mai bun. Toţi sunt hoţi ! Ăştea-s plătiţi, îi ştiiiu, pe canicula asta să…

  În paralelul cu discuţia apare un băciuc care, îmbrăcat cu o „pelerină” de lână tricotată, groasă de un deget, cu tot cu glugă şi închis de sus pînă jos, se deplasa zâmbăreţ, sprijinit într-o botă. O zăreşte pe băbuţa
incandescentă şi se duce tacticos către ea, pâş-pâş.La momentul în care ea zicea „pe canicula asta să…” omul cu freon în vene se duce la urechea ei şi strgă „-Bleeaaah !!!” Din două ţopăieli, băbuţa era la aproape o staţie distanţă, de unde ripostează îngrozită:
– Vaaaaai, ce m-ai speriat ! Mă, da` nu ţi-e cald !?!
Imediat după incident, în hohotul privitorilor şi în vacarmul maşinilor a căror şoferi claxonau văzându-l, arătarea de sub cergă râdea draconic şi cu subânţeles. Taie bulevardul prin coloana de maşini, către Teatrul Naţional, unde îl întâmpină un poliţist:
– Dar ce m-a speriat nebunu`, ia uitaţi, gata, îl ia Poliţia, gataaa. A, uite că nu-l ia ! Ăştea-s mână-n mână !

Anunțuri

4 gânduri despre „Revoluţia de sub cergă

  1. Marius I.

    Incerc sa-mi dau seama care este elementul central al articolului tau… pseudo-protestul? babele-conspirationiste? aurolacul?
    Observ, totusi, ca genul asta de oameni, de inalta factura sociala, te cam urmareste. Sau ai tu ochi doar pentru ei? :))

    Răspunde
    1. Marius I.

      Intotdeauna socialul te surprinde. Daca stii si cum sa-l privesti, o face intr-un mod placut.
      Acest gen de oameni au ramas naturali, iar comportamentul lor ofera intotdeauna material de studiu….din abundenta.

      Răspunde
  2. Antonow

    .. doar că despre materialul uman taci, la un nivel, dacă-l folosești. că nu ești zeu, să comentezi în timp ce pregătești rețeta. chestii de finețe.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s