Autopsia unei bodegi

Sub privirile Spitalului Universitar, vis-a-vis de ANEFS, mişună împiedicaţi şi-mbârligaţi o mână de oameni, năuciţi de anestezie, duhnind a spirt, ba ieşind, ba intrând în dugheana din faţa podului pietonal peste Dâmboviţa. Am trecut şi noi pragul acestei instituţii, prag care parcă ne zâmbea dintr-o crăpătură, mulţumit că suntem primii care nu l-am brutalizat azi, cu vârful sau călcâiele încălţărilor. Încă de la intrare, o doamnă rotundă savura o ceapă, la fel de rotundă. Ne privea cu suspiciune, neînţelegând de ce am venit la tratament chiar aici, oameni ca noi preferând altă medicaţie decât spirtul pe rana deschisă a stomacului, aşa cum fac ei. Trecem de vestibul şi intrăm în odaia ce părea să fie zona de administrare a doftoriilor. Farmacia de după gaura peretelui din faţă etala, pe câteva scânduri, lichidele multicolore pe care suferinzii le consumau: vin „Doi cai frumoşi” 2 lei suta, vin la halbă, vin de masă, vodca, ţuică la sticlă de plastic şi în final câteva feluri de bere la un preţ derizoriu. Ne serveşte cu câte o bere o doamnă a cărei danturi se făcea mai vizibilă decât întreaga-i figură. Loc era suficient aşa că ne-am aşezat în zona cea mai apropiată, nu înainte de a schimba locul portmoneului, din buzunarul din spate, în faţă, gaura din scaune făcând probabilă veşnica lor dispariţie. Câte o tavă de inox, purtătoare de cratere dubioase, aşezată pe fiecare masă, dădea locului un oarecare iz nepotrivit de eleganţă. Bunul gust jucat la noroc şi-a găsit insuccesul şi în tapetul de pe unul din pereţi. Acoperind doar o parte din suprafaţă, opera era împrejmuită de nişte şipci ce într-un limbaj pretenţios se pot numi „ramă”. Cu tot dispreţul, zburătoarele de tot soiul s-au căcat pe lucrătură. Critici de artă s-or fi găsit şi printre pilangiii locului care l-au împroşcat cu matrafox, întreaga peliculă a kitsc-ului putând să facă subiectul de studiu al unui epidemiolog.

După câteva guri de bere, privirea îmi caută o scrumieră.
– Suntem europeni, ce p*&@ mea, se fumează afară ! ne anunţă un individ agăţat de un pahar cu şpriţ, prea tânăr să stea cu bătrânii, prea bătrân să mai facă ceva cu soarta lui.
Ne întoarcem în locul unde femeia îşi terminase ceapa de mâncat, şi-acum cu burta plină savura, dintr-un pahar mic şi ciobit, ceva ce părea să curgă. Antreul, aşadar, era destinat fumătorilor iar scrumierele găzduiau resturi de ţigări provenite din toată zona Balcanică.
– Nu-ţi mai dau ţigări, că o să mori drecu` ! vorbea sentenţios unui individ o femeie cu batic, la o respectabilă vârstă, fluturând ameninţător mâna. Acea mână obosită să tot ducă paharul la gură, acea mână care, de fiecare dată când ducea paharul îi amintea de Vali, persoana al cărei nume era tatuat pe piele. Fosta iubire a lui Vali era acum într-o bodegă, certându-se cu un neisprăvit care tot cerea tutun.
– Las` că mor şi fac contract cu statu` să îmi dea bani pe organe, bâlbâia bărbatul ai cărui ochi roşii te făceau să crezi că bronzul pielii lui e cauzat de munca de sudor, şi nicidecum de nespălare.
– Ascultă la mine, eu am 3 rude în spital, adică ei lucrează acolo, mă-nţelegi tu…unul e autopsier şi m-a lăsat să văd cum face. Deci scoate organele, bagă rumeguş în loc şi…
– Bagă paie ! Nu rumeguş !
– Măi, mă laşi să termin ? Şi să ştii că se bagă rumeguş ! I se ia o bucăţică mică de carne (aici o unghie neagră făcea gestul bisturiului pe pielea mâinii ei) şi ei bagă la mocroscop, să ştie de ce s-a dus !
– Eu vreau să vând organele să le bage la formol şi când are ea, sau ea, sau ea nevoie (arătând către comesenii îngroziţi de dărnicia omului) să ia de la mine ! Atât ! încheiase el, cu gura strânsă şi cu ochii lipiţi.
– Băăăi, tu eşti prost măi,că mă faci să te înjur da` nu pot că uite, se uită tinerii la noi şi râde de tine dar ei e domni şi nu râde ! Ne scuzaţi, e prost, nu ştie !
După ce am dat înţelegători din cap, ne întoarcem la punctul farmaceutic să returnăm sticlele, vorbind de plecare. Unul dintre muşterii mă opreşte să mă salute, şi mă întreabă de unde sunt, depistând, chiar dacă n-am vorbit deloc cu el, că sunt ardelean.
– După mers, după figură…mi-am dat eu seama. Mai veniţi pe la noi !
Acel „mai veniţi pe la noi” spus cu căldură, ca atunci când spui cuiva, cu toată sinceritatea, să te mai viziteze acasă. În fond, acasa e locul unde te simţi cel mai bine, iar pentru ei locul ăla era  un Eden care îi primea, fie de erau morţi de băutură, sau nu.

Anunțuri

6 gânduri despre „Autopsia unei bodegi

  1. Cristian

    toate astea ti s-au intamplat in bomba aia numita crasma, visavis de ANEFS, in fata acelui pod pietonal? ce dracu cautai acolo? eu nu stiu cum s-o mai evit, in fiecare zi ma lovesc de zona aia care pute groaznic…

    Răspunde
  2. georgemotoc

    Aud totusi ca Bucurestiul sta bine la crisme de cartier, din alea in care intilnesti genii pustii si minti luminate dar cu becu ars…-)
    In studentia mea, inceputa in 1988, era un ritual sa fii dus la Tripa (prescurtare de la Trei Paduchi) in Cluj, undeva in spatele Teatrului National…
    Poate ne faci un reportaj la fel de zemos de la una din astea care merita!

    Răspunde
  3. Marius I.

    Hehe..parerea mea e ca te alinti. E un local distins, intr-o zona buna a orasului, la rascruce de drumuri…. :)))))
    Exista multe alte localuri remarcabile, unde poti nimeri la masa langa Napoleon, Ceausescu, Cuza, intruchipati de toti aurolacii de pe fata pamantului.
    Cele din Gara de Nord iti spun ceva?

    Răspunde
  4. andreimeszaros Autor post

    George: cu mare plăcere aş face, doar să mă ducă drumu` şi prin Cluj.
    Marius: Ştiu unul exact în Gara de Nord unde se adună oameni simpli, între 2 trenuri şi 2 litri de vin, care au impresia că sunt cei pe al cărui deget arătător se învârte pământul. E savuros să-i auzi vorbind şi să le urmăreşti reacţiile faciale.

    Răspunde
  5. Marius I.

    E cu adevarat simpatic sa nimeresti in mijlocul unor astfel de discutii. Savoarea asta e gustata individual, “in 2 la 2 litri de vin” sau in gasca? :))))

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s