Socrate trăieşte in corpul babelor. Ii aud invataturile ce razbesc printre placile dentare galbui ale femeilor. Sta pitit intre circumvolutiunile creierului si actioneaza direct asupra limbajului. Lui Socrate ii place sa se plimbe cu trenu’ pentru ca aici are prilejul si timpul necesar sa-si expuna, oral, teoriile. Iubeste cu precadere subiecte ca : medicina si suferintele varstei a 3-a ; economia si banii ; viata satului ; viata familiei ; viata familiei vecine. Stie tot si da mai departe, iar daca nu vrei sa participi activ oricum vei auzi, caci in apropierea ta isi va gasi pe cineva caruia sa-i zica, din experienţă. Prin amploarea fenomenului el impune, atentie ca-i complicat, gerontosocratecraţia. Să vedem, totuşi, cum se comportă o babă socratică ?
In primul rand stă cu tine în compartiment. Te analizează si o ia pe calea intrebărilor: cine esti, de unde, incotro ? Urmează niste suspine acompaniate de miscarile sânilor mari si grei care sar în sus şi-n jos ca mâna unui pianist pe claviatură. La câteva momente apare o altă babă in compartiment. Se identifică din priviri si-si dau seama ca sunt socratice amandoua. Stau faţă in faţă. Urmează o scena ca in Delavrancea. Prima tuşeşte grav şi intreabă privind aspru :
– ghici ? – ftizie ! – nu – mahorcă ! – nu – deochi – nu… ( ridica aratatorul plina de seriozitate ) Bronşită astmatiformă acută ! Era sa mor. Am fost la băi da degeaba.Vin de la Bucuresti, am o nepoată doctoriţă…Invidioasă de spectaculozitatea vieţii, cealaltă babă socratică isi ridică poalele indicând cu un aratator o ditamai operaţia. Cu bărbia ţinându-şi puloveru, întreabă căscat :
– aaaa… ???In replica, si cealaltă isi ridica straiele dezvaluind locul unei intervenţii chirurgicale. Debutează o noua scena a’ la Delavrancea :
– a mea e mai mare ! – ba a mea ! – a mea e mai lată ! – ba a mea ! – a mea e mai zemoasă ! – ba a mea e mai adâncă ! – cât de adâncă ? – vâr un deget ! – eu portofelu când merg la piaţă !Ambele isi lasa brusc hainele. Deodata, triste :
– s-a scumpit brânza…
omfg:)) uitasem ce funny esti.
Da’ halatu’, cât e halatul?!
„Urmează niste suspine acompaniate de miscarile sânilor mari si grei care sar în sus şi-n jos ca mâna unui pianist pe claviatură.” – nu am cuvinte… 🙂 m-am prapadit de ras
:)) …cât de adevărat!!! Calitatea asta socratico-masochistă se extinde însă şi la exemplare care, deşi în floarea vârstei, se simt şi se comportă ca nişte obosiţi.Exemplu: când te vei mai afla în mijlocul unei adunări de unchi, mătuşi, cumetre, etc, spune tare „Mă omoară măseaua asta, tre s-o scot!” Fac pariu pe ce vreţi voi că întotdeauna se va găsi un nene sau tanti, deci nu moş sau babă, care să te combată: „Eeeehh, asta nu-i nimic, să fii văzut ce colţ am avut eu, nici anestezia nu şi-a făcut efectul, ce m-a chinuit…”
Sau: „Luna asta stau cam prost cu banii, va trebui să amân o factură”
Răspunsul: „Şi te plângi?! Păi eu am rămas trei luni în urmă cu întreţinerea, banca mă ameninţă că-mi ia casa şi nevasta că divorţează şi mă lasă în curu gol şi cu o pensie alimentară cât Rusia!!!”
Ioana: fa-ti nod la batista, ca sa nu mai uiti 😀
buburuza: io cred ca tre` sa ne interesam cat ii camasa, nu halatu`…si sa imbracam o gramada de semeni carora cred ca le-ar fi mai bine, chit ca si-ar baga maneca in supa mai des… 🙂
Pinguinul furios: oare ce-ar canta mainile alea tocmai atunci ?
mycky: am citit, din viteza :”va trebui sa aman o fractura” :)) Cred ca undeva e o problema..
=)) Mezaros, postarea asta imi aminteste de vremurile bune de pe 360, cand radeam de ma tavaleam pe jos.
ma! tatatatatatat esti on copt! da tu hapt n-ai rusine ma? techergheule!
superb. am să cumpăr cartea, vin să văd piesa, cer autograf…
🙂
simonache: m-am prafuit …
jock: ma, tu cu aceeasi replica de fiecare data, ce esti tu, politician in campanie ?
Andi: in caz ca se epuizeaza stocu` (de carti si de bilete la teatru ), intra pe blog. Autograful meu se regaseste intre randuri. O daaa…
apoi daca nu meriti mai mult! dic ala! ghertzoiul!
GENIALA!
((((:
:))